Olda: 2 : 1
A fost odat’...
: Vers 2005-05-20 (8907 megjelenítések)
A murit...
: Vers 2003-05-29 (8001 megjelenítések)
Acasă
: Vers 2005-12-07 (12040 megjelenítések)
Aducerile-aminte
: Vers 2005-06-24 (10822 megjelenítések)
Aeternitas
: Vers 2005-10-14 (8023 megjelenítések)
Agonie
: Vers 2005-09-06 (8351 megjelenítések)
Am fost...
: Vers 2003-05-29 (9875 megjelenítések)
Amurg
: Vers 2005-10-14 (23302 megjelenítések)
Apostolul
: Vers 2005-10-14 (16023 megjelenítések)
Apostolul
: Vers 2005-10-14 (8513 megjelenítések)
Apus
: Vers 2005-10-14 (12281 megjelenítések)
Asfințit
: Vers 2005-10-14 (11939 megjelenítések)
Așteptare
: Vers 2005-10-14 (9409 megjelenítések)
Așteptare
: Vers 2005-10-14 (9648 megjelenítések)
Așteptare
: Vers 2005-10-14 (10172 megjelenítések)
Atunci
: Vers 2005-12-07 (8444 megjelenítések)
Bătrâni
: Vers 2005-12-07 (14639 megjelenítések)
Cade-o lumină
: Vers 2005-06-24 (8404 megjelenítések)
Cain
: Vers 2005-12-07 (7612 megjelenítések)
Cântă moartea
: Vers 2005-12-07 (12048 megjelenítések)
Cântec
: Vers 2005-12-07 (11756 megjelenítések)
Cântece
: Vers 2005-12-07 (21479 megjelenítések)
Cântece
: Vers 2005-12-07 (7349 megjelenítések)
Cântece
: Vers 2005-12-07 (7760 megjelenítések)
Cântecele mele
: Vers 2005-12-07 (9059 megjelenítések)
Cărbunii
: Vers 2009-10-11 (9871 megjelenítések)
Ceahläul
: Vers 2002-10-23 (9351 megjelenítések)
Cetind pe Baudelaire
: Vers 2013-03-21 (5474 megjelenítések)
Chemare
: Vers 2006-05-16 (7487 megjelenítések)
Clăcașii
: Vers 2008-02-07 (14174 megjelenítések)
Coboară toamna...
: Vers 2006-05-16 (29763 megjelenítések)
Cosașul
: Vers 2009-10-13 (8871 megjelenítések)
Craciunul copiilor
: Vers 2004-10-05 (23670 megjelenítések)
Dăscălița
: poezii pentru copii Vers 2005-09-25 (25627 megjelenítések)
Dascălul
: Vers 2009-10-11 (9496 megjelenítések)
De demult...
: Vers 2006-05-16 (24248 megjelenítések)
Departe
: Vers 2009-10-12 (9532 megjelenítések)
Din larg
: Vers 2010-04-28 (9005 megjelenítések)
Doina
: Vers 2008-11-12 (32339 megjelenítések)
Dorinta
: Vers 2002-12-06 (11630 megjelenítések)
E sărbătoare
: Vers 2008-02-07 (9496 megjelenítések)
Eu știu un basm
: Vers 2009-10-11 (7179 megjelenítések)
Fără țară
: Vers 2009-10-21 (9015 megjelenítések)
Fată mare
: Vers 2002-10-23 (8326 megjelenítések)
Fecunditas
: Ne cheamă pământul, 1909 Vers 2005-07-16 (6808 megjelenítések)
Graiul pâinii
: Vers 2009-10-13 (7052 megjelenítések)
În mine câteodată
: Vers 2009-10-26 (8524 megjelenítések)
Olda: 2 : 1 |
|

|
|
|
Önéletraj Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|